“Daca dumneavoastra aveti contractul semnat, sa ni-l trimiteti si noua sa vedem ce zicea acolo.”
Povestea care urmeaza este una de manual, destinata tuturor celor care inca se intreaba de ce “reprezentare” si nu “intemediere” si de ce “contract” in loc de „cuvant”. Fie ca sunteti agenti imobiliari sau consumatori de servicii imobiliare, textul de mai jos vi se adreseaza. Este o poveste pe cat de urata, pe atat de reala. Concluziile le trageti voi.
La inceputul lui 2014 agentul imobiliar Daniel Dobre, vindea un apartament de 3 camere in Pantelimon. La vizionare apare o doamna doctor, tanara, amabila, delicata. Lucra la spitalul Panduri si se pregatea de mutarea la spitalul Pantelimon. Dorea sa cumpere un apartament situat la maxim 10 minute de mers pe jos de spitalul Pantlelimon, sa ii fie aproape, sa poate ajunge repede, etc. Momentan, locuia impreuna cu sotul intr-un apartament de 2 camere situat pe una din strazile cartierului Rahova.
Dupa vizionare, doamna doctor este incantata de apartament, asa ca programeaza o noua vizita cu sotul. Amandoi agreeaza apartamentul si afirma ca este proprietatea pe care si-o doresc. Asa ca trecem la capitolul urmator, achizitie. Insa aici, stop:
-Nu putem demara formalitatile de achizitie pentru ca noi depindem de vanzarea apartamentului din Rahova, peste care completam cu un credit ipotecar pentru diferenta de pret. Avem nevoie sa vindem intai.
Agentul intelege situatia si ii roaga pe clienti sa il anunte cand au vandut apartamentul si daca oferta mai este de actualitate, reiau discutiile.
-Dar noi am vrea sa ne ajutati cu vanzarea! Ne place cum lucrati, cum ne-ati prezentat apartamentul, ne place modul in care promovati proprietatile. Nu vreti sa ne vindeti si noua apartamentul?
-Rahova nu intra in aria mea de expertiza, este departe de zona mea de interes. Nu prea pot servisa proprietatea dumneavoastra, va recomand insa sa contactati un agent din zona.
-Am facut asta, dar stiti, nu prea sunt agenti buni pe zona, ne trebuie cineva ca dumnevoastra. Chiar nu se poate sa ne ajutati? Daca il vindeti pe al nostru, il cumparam pe cel din Pantelimon si astfel rezolvati doua probleme!
Agentul imobiliar cedeaza rugamintilor. Stabileste o intalnire cu cei doi soti, le prezinta modul de lucru si contractul si decid impreuna ca vor avea o relatie de colaborare de succes. Evident, contractul ramane pe masa, proprietarii urmand sa furnizeze documentele proprietatii, sa se redacteze contractul cu toate informatiile si sa se semneze ulterior.
-Cum facem cu pozele, cand le faceti?
-Pai nu le fac, eu o coleg care e si fotograf, cu el lucrez.
-Si cand poate veni?
-Sincer, locuieste in zona. Il sun.
Si in aceeasi seara are loc sedinta foto. Care dureaza ceva, pentru ca agentul si fotograful au de carat prin casa lucruri, facut ordine, aranjat, pentru ca proprietatea sa fie cat mai atractiva.
Contractul ramane pe masa.
A doua zi, incepe promovarea.
-Haideti sa ne grabim! Nu vrem sa pierdem apartamentul din Pantelimon! (insista clientii)
Contractul e tot pe masa. Agentul asteapta actele casei.
-Le iau cu mine la birou, le scanez si vi le trimit, anunta proprietara.
Suna telefonul si incep vizionarile. 2,3,4. Una dupa alta, pentru ca intr-o piata gri ca Rahova, o proprietate cu poze de calitate, descriere detaliata, pret corect, atrage tot ce se poate din piata.
Contractul este inca pe masa. Doamna doctor a fost super obosita, nu a reusit sa caute toate actele, nu a avut timp, dar e totul ok, le cauta si le pune la dispozitie cat poate de repede.
Dupa primele 2 vizionari vin ofertele de pret. Intai mai mici, apoi din ce in ce mai mari.
Undeva dupa 4-5 vizionari vine si oferta castigatoare. Nu mai tin minte daca pretul cerut sau doar foarte aproape. Se discuta, se agreeaza, urmeaza antecontractul. Acum incepe distractia.
Intai, se amana momentul, pentru ca doamna doctor are garda. Apoi e obosita. Apoi ....
Intr-un final, dupa mai multe zile de amanare, agentul Daniel Dobre primeste un telefon. Este anuntat ca a mai aparut un cumparator, din greseala, trecea pe strada, s-a impedicat si a cazut in apartamentul de la etajul cinci si daca tot era acolo, a zis ca-l cumpara. Clientul da mai mult decat clientii lui Dobre.
Evident, cum reactioneaza Dobre!??! Se oftica, tipa, urla, face spume. Adica asa:
“-puteti vinde oricui; fie ca vindeti unui client venit inainte de mine, la dumneavoastra, fie unui client al meu; vreau sa obtineti cel mai bun pret pentru dumneavoastra, indiferent de unde; asa ca v-am rugat sa contactati clientii si sa negociati cu ei!”
Agentul Daniel Dobre credea ca doamna doctor este o persoana deosebita, o aprecia, il placea si pe domnul Gabi, sotul si isi dorea ca ei sa obtina cel mai bun deal posibil! Asa ca, in prostia lui, le-a dat vanzatorilor inclusiv datele de contact ale clientilor pe care ii avea si le-a oferit ocazia de a isi negocia singuri cel mai bun pret posibil. Ce castiga Dobre? Vanzarea apartamentului din Pantelimon si….aprecierea doamnei doctor.
Mai trece un timp. Cateva zile. Contractul este inca pe masa, nesemnat. Vine urmatorul email de la doamna doctor, din care spicuiesc:
„Raman la ideea mea ca mi-a placut foarte mult de dvs, ca sunteti foarte diferit de ceilalti agenti si ca sunteti foarte profesionist.”
Am revazut tot si ne-am dat seama unde am gresit. Mie mi-a placut tare mult apartamentul acela din Pantelimon si am inceput sa va presez sa il vindem pe acesta ca sa il putem achizitiona. Vestea ca nu il pot achizitiona (cel mai pbil nu pot lua acel credit) si noile perspective ma fac sa nu mai am niciun motiv sa am grabesc.
Asa ca, concluziile au fost urmatoarele:
-momentan vrem sa punem totul pe hold pana termin cu examenul si sa ne gandim bine ce optiuni avem;
-ca tb sa imi cer scuze ca m-am avantat asa tare; o sa incerc sa fiu mai precauta
-aveti dreptate ca ati pierdut timp si resurse cu noi; tb sa ne spuneti cat va datoram pt fotografii si pt promovarea facuta pana acum;
-as vrea sa va multumesc pt tot efortul depus si sper sa mai putem colabora dupa ce trece perioada asta si luam o decizie referitoare la ce vrem sa facem.
Multumim mult,”
Ei, asta-i viata. Doamna doctor nu mai vinde, ne oprim aici. Pacat. Urmeaza o serie de telefoane, in care dansa insista asupra unui cost pentru efortul depus de agent pana la acel moment. Agentul, transmite ca atare pe email o suma derizorie, de natura a acoperi costul sedintei foto si ale unor anunturi platite. Se scrie fantastica suma de..... 200 Euro.
Si dupa....pauza. Daca timp de mai multe emailuri si telefoane doamna doctor a insistat asupra costurilor, iata ca atunci cand a primit o suma...nu mai raspunde la telefon, la emailuri, etc.
Dar, credeti ca asta l-a oprit pe Dobre??!? Nu, agentul imobiliar Daniel Dobre, a continuat sa creada ca doamna doctor a patit ceva. Ca nu a mai vandut niciodata apartamentul si ca s-a luat cu problemele uzuale, uitand ca a promis ceva, total lipsit de intentie. Doamna doctor nu si-ar fi incalcat nicioadata promisiunea. Nu era vorba de bani, era vorba de respect. Agentul Daniel Dobre o respecta pe doamna doctor si era convins ca si doamna doctor il respecta.
Timpul a trecut si domnul agentul si doamna doctor nu au mai vorbit niciodata. Daniel Dobre era convins ca doamna inca sta in doua camere in Rahova. Pana ieri.
Cand ieri doamna doctor l-a contactat de pe un portal, pe agentul Dobre, ca vrea sa cumpere o proprietate.Una foarte scumpa. Si cum Dobre are o memorie excelenta, a recunoscut imediat numele si si-a adus aminte cine este doamna doctor. Asa ca, a sunat, a discutat cu doamna doctor si ...a adus vorba despre apartamentul ei din Rahova. Continuarea, pe scurt este urmatoarea:
-da, am vandut in Rahova, dar cu o doamna agent, nu cu un domn;
-da, am vandut exact atunci, in perioada de care spuneti;
-ah, nu imi aduc aminte cine sunteti;
-ah, am promis eu ca platesc 200 de euro?
-ah, eu am insistat?
-nu imi sta in caracter sa nu onorez promisiuni(da, sigur...);
-am vorbit cu sotul, mi-a reamintit, asa este, am vrut sa lucram cu dumneavoastra dar ni s-a parut prea mare comisionul;
-cum, am agreat impreuna comisionul? Da, dar pe urma ne-am razgandit.
-nu v-am promis niciodata ca va platesc ceva; cum, mi-ati trimis un print screen cu un email in care scriu ca va dau? Da, dar am zis doar....nu am semnat nimic!„Daca dumneavoastra aveti contractul semnat, sa ni-l trimiteti si noua sa vedem ce zicea acolo.”
Din conversatia ulterioara de ieri de pe WhatsApp, concluzionez:
Doamna doctor este „corecta si muncitoare” , ca daca „am probat serviciile dumneavoastra si pe urma mi s-au parut scumpe si nu am mai cumparat” nu inseamna ca am gresit cu ceva. Si mai ales:
„De asta exista contracte, daca semnam, aia era, asa, nu am semnat...sunt cinstita!”
Uneori, imi doresc sa am incredere in oameni si sa plec de la premiza ca toti suntem cinsititi. Apoi, imi reamintesc situatii ca cea de acum. Si sunt nevoit sa tratez fiecare client plecand de la premiza ca toti sunt ca doamna doctor.Asa ca doar contract semnat din prima clipa, altfel nu misc un deget. Oamenii sunt cinstiti cat timp nu au incotro. Pentru ca daca le lasi o usa deschisa, ai ocazia sa afli ca CINSTEA este perceputa diferit de fiecare in parte.
